Cele mai mici comune din România

0
68

În Hunedoara, Alba, Caraș-Severin sau Timiș întâlnim comune (localități) care ar încăpea într-un bloc de locuințe mai măricel. Sunt circa 20 de localități în țară al căror număr de locuitori nu trece de 500, potrivit datelor INS, valabile pentru 2022.

  • Despre localitatea Bătrâna din Hunedoara, s-a mai scris. Este cea mai mică din țară, având în jur de 120 de locuitori, din care 97 cu drept de vot.
  • A doua este Ceru-Băcăinți din județul Alba. Primăria are chiar un site- dichisit, de unde aflăm: ”Se poate vorbi de o populatie care a pastrat in timp, traditii culturale de mare valoare si care are un mod specific de viata nealterat, conservat in timp datorita lipsei unei infrastructuri moderne si a unor legaturi facile cu mediul urban. Procesul de depopulare din ultimele decenii a condus la imbatranirea populatiei. Cei ramasi in majoritatea lor, persoane in varsta, au pastrat in memoria colectiva orala modelul de viata arhaic, cu traditii si obiceiuri cu un vadit caracter agro-pastoral. Populatia comunei Ceru-Bacainti numara 360 de persoane, toate de religie ortodoxa”, se arată pe pagina de internet a Primăriei.
  • Avem apoi Bulzeștii de Sus- Hunedoara. Tot de pe site-ul Primăriei aflăm: : La confluenţa Munţilor Bihorului cu Munţii Zarandului, în partea nordică a depresiunii Brad-Halmagiu, într-o zonă de un pitoresc aparte este amplasată comună Bulzeştii de Sus. Situată în partea de nord a judeţului Hunedoara la o distanţă de 76 km de reşedinţa acestuia şi la 29 km de oraşul Brad, comună Bulzeştii de Sus face parte din categoria localităţilor de deal şi de munte. Denumirea de Bulzeşti provine de la substantivul masculin bulz care înseamnă bulgăre, în cazul de faţă bulgăre de piatră, la care se adăugă sufixul eşti, completând denumirea localităţii. Atestarea documentară a comunei Bulzeştii de Sus, după Dicţionarul Istoric al localităţilor din Transilvania realizat de Coriolan Suciu, aparţine anului 1441, în care este nominalizată pentru prima dată în documentele maghiare oficiale această denumire. Relieful este foarte accidentat, iar gradul de fertilitate al pământului deosebit de redus. Această concluzie este susţinută şi de suprafaţă arabilă a localităţii care reprezintă numai 333 ha, având gradul 5 de fertilitate, adică cel mai scăzut, situaţie caracteristică întregii zone a Munţilor Apuseni. Acest fapt constituie şi unul din motivele pentru care aceste zone au fost denumite zone defavorizate.

Dealtfel, cele mai mici 100 de localități ar încăpea adunat într-un oraș de de dimensiunea Slatinei sau Călărașiului, iar primele cele mai mici 1000 de localități ar încăpea în București.

Lasă un răspuns